9 mai 2008

Suflu si tu respiri


Iar e nopate. De ce trebuie sa dormi noaptea? Nu inteleg...
Eu imi folosesc noptiile intr-un mod mult mai "delicat". Eu scriu si visez si plang si imi imaginez ca e bin totul.
Dar tocmi acum cand am momentele de luciditate imi dau semama ca nu e deloc asa. Ca doare ca DRQ si ca nu pot sa ma opresc din plans.
Sunt oare masochista? Nu, nu cred. As prefera sa fiu canibal sa gust din tine, sa ma hranesc cu celulele tale sa nu te las. Dar asta nu e o problema, pentru ca ma lasi u pe mine.
Nici nu stiu cum ma simt. Nu am nicio stare. As vrea sa mor sau daca nu imi e este vreme sa mori tu, sa ai un mormant frumos iar eu sa iti aduc flori si sa ud marmura inegrita de vein cu lacrimile mele pentru ca perna e deja satula de umezeala. S-a plictisita si usa si peretii sa fie zgariati de unghii scurte, rupte de durere si de uitare. Daca nu putem sa morim atunci hai evapora-te, dispari. Voi pastra aroma ta impregnata pe pielea-mi surda la alte sopate e iubire care nu sunt ale tale.
Imi suflu spernatele sper tine, imi trimit toata durerea si toata indiferenta catre tine. Stiu, le primesti cu capul plecat, cu ochii inchisi si obosit sa ma sustii. Le primesti dar iar, Vai! nu le apreciezi. Strangi tot ce e al tau de la mine intr-un colt stingher in viata ta si te hranesti cu ele atunci cand iti e greu...
Ah! Uite iti trimit si spernat mea, singura pe care nu o cunosti. E ptul ata de mare. D ce nu m-ai invata cum sa traiesc fara tine daca stiai ca vei pleca intr-o zi?
Citeste de pe buzele ploii speranat mea si ajuta-o sa nu moara. Eu vreau sa mor, tu vreau sa mori dar ea NU. Ea are dreptul sa traiasca. Noi nu!
Daca as muri ai plange?
Indurerat de dorul meu,
Ai plange?
Ti-ai lasa lacrim calda
S-mi mangaie obrazul demult uitat?
P.S. De cand nu m-ai mai mangait cu duiosia ta?

0 comentarii: