Imi planific visul... E o prostie. Pana la urma si a visa e o prostie.
M-am plictisit sa privesc uimita la miile de vieti perfecte, la zambetele oamenilor nepasatori si la tristetea celor "asa-zisi" fericiti. Viata e ciudata. Si eu sunt ciudata. Poate chiar si modul meu de a gandi e ciudat.
Tot ce imi vine acum in mintea mea parfuita sunt Doua inghtate. De capsuni, bineinteles...
Inghetata 1: De ce crezi ca nu se ating de noi?
Inghetata 2: Probabil le este teama. Daca ne vor gusta, timpul o va lua din loc.
1: Crezi ca pentru ei timpul s-a oprit?
2: Da...
1: El este orfan de femeie!
2: Iar ea se simte femeie decat la pieptul lui.
1: Ce dialog banal. Pana la urma tot vor degusta din noi.
2: Imi vor ramane afinele
1: Si mie capsunele
Da. Timpul nu s-a oprit niciodata pentru noi. Am imbatranit amintiri si am uitat clipele ce aveau memorie. Acum ne hranim cu o iubire apusa.
Stii...Eu tot te iubesc, chiar daca imi mananci capsunele mereu!
6 august 2008
Doua inghetate
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
Adevarul este ca timpul trece, orice am face ... si partea grea esta ca nu avem cum sa il oprim sau sa il dam inapoi. El este facut sa treaca incontinuu, avand un anumit sfarsit intr-o vreme indepartata.
Cand se sfarseste timpul? Are el un final? Va inceta el vreodata? Aceste intrebari, carora le cautam un raspuns in zadar, ni se infiripa mereu in minte. Nu putem raspunde, dar putem sa ne imaginam ca intr-un viitor indepartat vom fi schimbati in urma trecerii timpului.
Avem puterea de a ne opune multor lucruri si aparitii in viata, dar, oricat am incerca, nu ne putem lupta cu timpul....
Scrii foarte frumos. Totul mi se pare foarte interesant.
Capsunile tale sunt mereu atat de apetisante. Stii, o sa se termine intr-o zi, iar afinele nu sunt la fel de bune. Stii asta,nu?
Trimiteți un comentariu