5 octombrie 2008

Past Perfect

Ascult muzica veche. Mai clar Manele vechi, stiti voi muzica aceea odioasa care va face neuronii sa devina EMO si sa se taie singuri.
Partea proasta ca mie imi dau lacrimi mari cand ascult manelele astea.
Era o melodie de la Carmen Serban-Pretul Succesului. Era foarte la moda cand am avut banchetul in clasa a4a. Doamne nu pot sa cred ca imi mai amintesc totul perfect. Eram imbracata intr-un costumas foarte feminim, portocaliu pal si aveam parul lung. Si Cristi era indragostit de mine. Si imi canta melodia "Dana" de la Amicii. Mai stiti? Dar mie imi fugeau ochii dupa Razvan, baiatul pe care il placeam de la gradinita(Si care acum e 'cumnatelul' meu). Dansam si imi miscam soldurile si sanii foarte dezvoltati pentru varsta mea frageda. Stiu ca adoua zi am avut mediatie la Crsitina la Engleza(chiar, ce mai face oare Kiss? Stiu ca acum a nascut un baiat. Atat) si ma durea tot corpul. Facusem febra musculara.
Apoi in playlistul meu apare "Am sa scriu pe cer". Si bineinteles imi amintesc de Crista... Colega mea timp de 3 ani de zile, colega de banca. Si cum imi scria biletele cu versuri din melodia asta. Ce distractie era. Si cum imi tremurau picioarele atunci cand copiam cu cartea pe ele.(Stateam in prima banca. Inaltimea nu prea m-a ajutat) Si cand terminam eu prima la Istorie si dupa puneam foaia la mijloc sa copieze si ea si Shory si Puncea. Da, Puncea Florin Sorin. Prietenul meu care imi cumpara absorbante, care imi dadea sfaturi. Pe unde o mai fi acum?! Stiu ca s-a apucat de tigari. Si ca e mai frumos decat inainte.
Normal... "Am incredere in tine" Si RAC-ul. Cum il urmaream cu Madalina sa vedem ce face, cu cine sta, pe cine ia in masina.
Si sunt atatea melodii, nu doar manele care imi amintesc zeci, sute de momente din generala. Cum plecam cu zambetul pe buze la magazin cum cantam in gura mare, cum plangeam de fata cu toti ca iubitul m-a parasit. Ah! Si ce mandra eram cand ne impacam si imi canta "Spune-mi tot ce vrei" in ureche.
Ultima melodie e "Daca pozele ar vorbi".
Ce dor imi e de fata cu parul lung si cu gura mareeeeee, cu rasul zgomotos si cu inima transparenta. Imi e dor de vechea eu, cu atat mai mult cu cat stiu ca nu o voi mai avea niciodata.
Cel putin raman amintiri. Da..."Amintirile" Si gandul zboara la Fofo.
Anii trec prea repede. Si eu trebuie sa ma bucur de ei, de toate clipele frumoase sau nu. Cand voi privi in urma la anii de liceu vreau sa zambesc cu acceasi nostalgie.
Imi lipseste LMV-ul, imi lipseste lumea la picioare si imi lipseste banca mea cu sirul de intiale ale baietiilor cu care am fost impreuna. Imi lipsesc prea multe si nu mai pot sa am nimic.
Stii, nu mai sunt ANTI-manele. Pana la urma eu iubesc orice ma face fericita!

1 comentarii:

Mad spunea...

Ah,denisa.Long.time no see.:)
Eu unul,nu imi mai aduc aminte foarte multe din "copilarie".Stiu doar ca imi placea mult de tine in generala.:))

Ma bucur ca ti.am descoperit blogul.Nu prea am mai tinut legatura cu vechii prieteni.