Un meci, nu ca oricare altul

Sa zicem ca imi place fotbalul, ca sunt microbista, ca imi place sa merg la meciuri. si da, tin cu craiova dar uneori(mai des)ma uit la meciurile Stelei din Cupele Europene. Asa s-a intamplat si cand au avut meciul cu scotienii de la Motherwell. Surpriza a fost maxima. Au avut o echipa tanara, linistita in aparenta dar gata de atac la orice ocazie ivita. Onicas a fost jucatorul meu preferat de pe teren:Baiatul stie sa se bage, sa atace sa fure mingea si centreaza relativ bine. Nici Surdu nu a facut un meci urat. Pacat de penalty-ul ratat si cred ca a mai avut pe putin 2 ocazii de gol. Bineinteles ca Nicolita a fost vedeta care a stralucit in sfarsit. Trebuie sa precizam totusi ca adverasrii au fost parca scosi de pe bancile Scolii Nr5 acum 4-5 ani. Nu au avut nimic imprevizibil, nico sclipire, nimic. A fost un tip simpatic de 18-19 ani care mi-a atras atentia dar nimic special. De ce am ales sa scriu tocami despre meciul asta? Pentru ca pentru prima data de cand a inceput sa imi placa jocul Stelei si sa iubesc fotbalul in gerneral, vroiam ca meciul sa tina la nesfarsit, sa curga ocaziile si sa intre mingea aia in poarta de cat mai multe ori in avantajul nostru. Nici macar saruturile lui nu imi distrageau atentia...Iar asta e ceva! Da, sunt fata si da, poate nu vad jocul asa cum ar face-o un baiat dar cel eu una chiar am ramas placut impresionata de ce echipa are Bergodi. Si cred ca ar putea sa construiasca ceva frumos la Steaua, ceva ce ne-ar putea aminti de gloria de altadata...