candva...

Ai omorat atat de multe amintiri, ai facut sa sufere atat de multe suspine. Se pare ca am devenit mult prea melodramatica. Nu ma mai suport. A trecut atat de mult timp de cand nu mai avem un doi. Doar ca nu vroiam sa realizez. Atata tot. Acum este ceva mai simplu, privesc adevarul asta in fata si nu mai doare. Vezi?! Pot fi si matura din cand in cand. Dar cu ce pret...

Nu vezi ca s-a terminat?
Nu, inca sper. Poate candva...
Ai avut mereu si l-ai pierdut. Acum te prinzi cu teama de idea asta noua...candva.
Da! Si nu o sa ii dau drumul.
Ba o sa-i dai!
Candva!